duminică, 31 mai 2015

Despre nimic


        Oricine vrea să scrie ceva o poate face. E simplu. Învățăm să scriem în clasa I și nu durează mult până facem prima compunere. Peste doar câțiva ani ascultăm șoaptele inimii și așternem rândurile care vor alcătui cea mai frumoasă scrisoare de dragoste dedicată fetei ce ne place. Sau poate ținem un jurnal în care sufletul își dezvăluie temerile și speranțele în vederea călătoriei ce îl așteaptă în această lume. Un jurnal menit să fie recitit peste ani cu o duioșie de neimaginat...
Oricum am scris mult la școală, trebuia cu propriile cuvinte să analizăm opere literare complicate. Mai întâi trebuiau citite, nu? Și când le-a citit am rămas de multe ori vrăjiți de cuvinte. Ele, când sunt aranjate de un maestru, au o putere fermecată. Cunosc ușița către sufletul omului și pătrund fără nicio reținere. Odată intrate provoacă o tornadă și amestecă toate sentimentele între ele până când omul nu mai știe ce simte cu adevărat.
Dacă cineva ar vrea să scrie ar putea-o face fără probleme. Mai trebuie un  subiect și eventual un mesaj de transmis și se poate începe. Scrieți așadar. Eu astăzi voi scrie despre nimic.

Nimicul există peste tot. E parte din timp și din viață. Este atunci când ignorăm nepăsători clipele care trec și nu se mai întorc niciodată. Nimicul este suma lucrurilor fără sens și cu care ne înconjurăm cu atâta plăcere. Atunci când stăm degeaba se cheamă că facem nimic. Sunt locuri în care nu se află nimic, când picăm și nu ne lovim înseamnă că nu am pățit nimic. La diferite întrebări delicate noi ne scuzăm cu "nu am făcut nimic". Sau când suntem întrebați ce s-a întâmplat "atunci și acolo" dar noi nu vrem să vorbim despre asta răspundem cu: Nu s-a întâmplat nimic! Ades ne retragem în nimic fiindcă este cel mai ușor lucru de făcut. Este convenabil să fi impasibil la toate, e greu totuși să-ți pui visurile în căsuța cu amintiri dar procedezi așa tocmai pentru că ai ales să nu faci nimic pentru a ți le îndeplini iar ele singure nu vor deveni niciodată realitate. Asta o știi și tu "dar nu-i nimic... ești consolat de mic...".  Poate ai tot ce-ți trebuie și nu mai e necesar să faci nimic. Nu este o întrebare ci o afirmație falsă.
Ce-ar fi de scris despre nimic și de ce s-ar încăpățâna cineva să abordeze acest subiect inutil? De la ce am pornit? Că oricine poate scrie dacă vrea. De fapt omul dacă vrea poate să facă orice, poate visa și își poate îndeplini visurile. Dacă omul vrea își fixează un țel și-l atinge. Uneori e greu dar niciodată imposibil. Omul stă întins și visează cu ochii deschiși. Nu face nimic, se uită la tavan. Își face ordine în gânduri și elaborează un plan de bătălie. Apoi se ridică, merge la cuier și se îmbracă cu mantia invincibilității. În fiecare casă, pe fiecare cuier stă o astfel de mantie. După ce omul a obținut ce a vrut se odihnește puțin și alege să nu mai piardă vremea fiindcă mai sunt atât de multe de făcut și poate prea puțin timp.
Nimicul are rolul de a scoate în evidență lucrurile importante din viață. Când nu facem nimic ne-am putea gândi să facem ceva fiindcă nu se știe niciodată...
Ar mai fi ceva de spus despre nimic? Desigur, mereu este ceva de spus. Spune-ți voi, eu acum mă retrag și nu mai spun nimic.

sâmbătă, 9 mai 2015

IUBIRE FĂRĂ SFÂRȘIT

          Declarațiile de dragoste sunt alcătuite din cele mai frumoase și cele mai cu grijă alese cuvinte din lume. Sunt compuse de suflet și recitate de inimă. Exprimă admirația împletită cu respectul, un sublim concurs al dorinței și pasiunii, o încăierare plăcută între sentimente vechi și cele care abia au luat naștere. Declarațiile de iubire sunt promisiunea că dragostea este mai presus decât viața, că timpul nu înseamnă nimic și nu aparține nimănui, că întreaga ființă este pusă la cheremul celuilalt în nădejdea fermă că va avea parte de căldură unui suflet de o bunătate infinită.

        Te iubesc fiindcă îmi place să te iubesc. Este lucrul la care mă pricep cel mai bine în viață.
        Iubirea este atunci când stai lângă jumătatea ta și o atingi fără motiv iar când privirile voastre se întâlnesc amândoi zâmbiți fiind conștienți de acea clipă banală dar deosebită și care e încărcată cu un farmec aparte și de neegalat.
       Te iubesc pentru că ești răspunsul rugăciunilor mele când am rătăcit în deșertul care ține sufletele captive.
        Iubirea este credința că într-o zi, în pofida tuturor obstacolelor din lume, totul va fi bine.
        Cât de mare este puterea iubirii dacă poate controla inima și mintea unui om? Este atât de mare încât poate schimba lumea.
        Atunci când un om a pierdut totul vine la el Iubirea și-l încurajează. Apoi el merge mai departe înțelegând că viața nu s-a sfârșit.
        Iubirea este atunci când îl pomenești pe celălalt în rugăciunile tale mai mult decât te pomenești pe tine însuți.
        Când iubești pe cineva niciodată nu uiți aceste două expresii și le folosești fără ezitare atunci când e necesar: "Te rog frumos!" și "Mulțumesc!".
        În iubire se aude o întrebare ca și un ecou în jurul lumii: "Mă mai iubești?". Dacă întrebarea este pusă din joacă răspunsul va fi mereu același urmat de râsete cristaline care fac bine amândurora.
        Iubirea este atunci când îndrăgostiții aleargă prin ploaia care i-a surprins căutând adăpost dar se opresc pentru o clipă pentru a se săruta deoarece li se pare romantic.
        Iubirea cu cât este mai matură cu atât este mai complicată fiind supusă într-o oarecare măsură rațiunii.
        Iubirea este atunci când stai lângă ea și o mângăi... dar nu fiindcă ți-a cerut asta, așa vrei tu.
        Îndrăgostiții când nu sunt împreună se uită toată ziua la telefon și atunci când primesc un semn se bucură ca și un copil. Se simt deosebiți pentru că sunt în două locuri în același timp: acolo unde stau și în gândurile celuilalt.
        Te iubesc pentru că fiind lângă tine știu sigur ce este iubirea! O pot defini și descrie, înțeleg ce este și cum funcționează. Orice îndoială a dispărut.
        Iubirea este atunci când îndrăgostiții mănâncă ceapă cu părere de rău :)
        În iubire când faci celuilalt un cadou te bucuri dinainte iar în momentul în care îi oferi surpriza te mai bucuri o dată și mai tare. Nu știi care fericire e mai mare, a ta sau a celui care a primit? Dar partea frumoasă este că nici nu contează.
        Iubirea este atunci când îi duci un buchet de flori doar fiindcă e miercuri sau joi...
        Când ieșim din casă te țin de mână și mă bucur de fiecare dată, de aceea te iubesc.
        Te iubesc fiindcă grija iubitoare a sufletului tău reiese din farmecul privirii tale și văd asta ori de câte ori mă uit la tine.
         Dacă dintre toți pământenii aș putea alege cu cine să fiu te-aș alege pe tine. Aș face asta pentru că te iubesc.
         Iubirea este atunci când în orele târzii, la lăsarea întunericului și a melancoliei, îndrăgostiții își amintesc de toate nebuniile frumoase făcute împreună și știu că acestea vor rămâne amintiri de neuitat.
        Cei ce se iubesc își împărtășesc cele mai mari secrete apoi au grijă să le încuie bine în inimă. Din acea clipă ei se privesc altfel.



          Declarațiile de dragoste conțin printre rânduri taina vieții. Sunt mărturia firească că omul a venit în lume să trăiască prin iubire și tot prin iubire să-și mântuiască sufletul.